Home

Motto: „Pentru mine, reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătăţirea colectării veniturilor şi a sustenabilităţii finanţelor publice, ci mai cu seamă la creşterea economiei şi a nivelului de trai al românilor” (Klaus Iohannis – „România lucrului bine făcut”, iulie 2014)

Codul din titlu se numeşte aşa deoarece, deşi iniţial îl votaseră aproape în unanimitate (85 din 86), deputaţii liberali nu mai au voie să deschidă pliscul cu privire la motivele acestui vot după ce Preşedintele Iohannis l-a returnat Parlamentului. Toţi cei 85 au avut astfel o revelaţie ca zvâcnită dintr-o palmă după ceafă şi au recunoscut postelnician: „Am fost un dobitoc!” Cică, în principal, Codul nu ar fi bun deoarece nu au fost prezentate ulterior şi măsurile care să confirme sustenabilitatea prevederilor lui, adică o lege nu e bună pentru că nu au apărut normele de aplicare. În timpul dezbaterilor care au precedat votul în plen, nici domnul preşedinte şi nici liderii PNL nu formulaseră critici sau amendamente la textul legii. Ca la un post telefonic stradal, pe vremuri, ruginit şi înfundat cu ciungă, lor le-a picat fisa, la unison, abia după două săptămâni, când le-a împins-o economistul de la Cotroceni cu degetul.

O altă critică majoră la adresa Codului fiscal este că ar creşte nepermis deficitul bugetar, peste limita convenită cu UE, de 1,5%, şi peste media europeană de 3%. Majoritatea economiştilor din lume sunt însă de acord că istoria ultimilor 50 de ani a arătat că o ţară se poate dezvolta numai pe deficit bugetar. Privind datele oferite de Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică observăm următoarele: 1) Danemarca, Germania, Estonia şi Luxemburg sunt singurele state din UE care au consemnat excedent bugetar pe 2014; 2) România are al treilea cel mai mic deficit bugetar, după Lituania şi Letonia. 3) PIB-ul României a crescut anul trecut cu 2,8% în termeni reali faţă de 2013, la 666,637 miliarde de lei; veniturile guvernamentale ale României au reprezentat 33,4% din PIB anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au situat la 34,9% din PIB; 4) deficitul bugetar mediu în UE este de 2,9%; 5) datoria guvernamentală a României s-a situat la 39,8% din PIB în 2014, a patra cea mai scăzută valoare la nivelul UE (după Estonia – 10,6%, Luxemburg – 23,6%, Bulgaria – 26,7%); la polul opus: Grecia – 177,1%, Italia – 132,1%, Portugalia – 130,2%; media UE este de 60%; 6) procedura de deficit excesiv se aplică numai ţărilor din zona euro, deci nu şi României; 7) Franţa a înregistrat un deficit de 4,4% (!) în 2014 şi se îndreaptă către 4,5% în 2015; nimeni nu a solicitat aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul Franţei; 8) Marea Britanie are deficit 5,7%. Şi atunci de ce tot bat ăştia câmpii cu „ţinta de deficit bugetar” de 1,5-3%? Numai anumite ţări au voie să se dezvolte, sau cum? Căror comandamente răspunde domnul Preşedinte Klaus Iohannis? De ce premierul Victor Ponta nu a întreprins niciun demers pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare care să retrimită preşedintelui legea spre promulgare, astfel încât Codul fiscal să poată fi aplicat începând cu 2016?

Din motto-ul de mai sus şi din evoluţia evenimentelor reiese că o anumită măsură este proastă dacă e iniţiată de Ponta şi bună dacă-l are drept tătic pe Predoiu. Lucrul cu două măsuri se spera însă că a fost abandonat definitiv în noiembrie 2014. Din acest motiv, există din ce în ce mai multe voci care afirmă, reafirmă sau recunosc că, din păcate şi în mod cu totul neaşteptat, singura diferenţă în favoarea preşedintelui Iohannis faţă de predecesorul său este că nu-i scandalagiu şi mârlan. În rest, numiri aiuritoare în diplomaţie şi servicii, eforturi de păstrare pe funcţii cheie a acoliţilor băsişti, lipsă de transparenţă, menţinerea culturii conflictuale în dauna stilului cooperant iniţial, slugărnicie (iară nu colaborare!) faţă de instituţiile internaţionale, aservirea unui partid de momâi, declaraţii de susţinere a reducerii libertăţilor individuale în favoarea unei iluzorii creşteri a securităţii etc. Unde este acea „altfel de politică”? Ce diferenţă este între numirea lui Morar la DNA şi a lui MRU la SIE?

12140188_987164251327199_973397282530494203_o

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s